Făceam trotuarul pentru a-mi oferi ceea ce era singura mea raţiune de a trăi: drogul. Voiam să-mi demonstrez că nu eram aşa de urâtă, nici atât de lipsită de valoare şi, mai presus de toate, că eram mai puternică decât moartea.
Şi apoi a urmat supradoza şi diagnosticul medicilor a fost: IRECUPERABILĂ.
Aşa că, la 27 de ani, a trebuit să dau ultima mea bătălie...
"Eu, Benedicte Dieval, douăzeci şi şapte de ani, fostă drogată, fostă prostituată..."
Aşa începe cartea al cărei titlu îl poartă această postare.
Este o impresionantă mărturisire a unei franţuzoaice, Benedicte, ale cărei traume din copilărie, determinate de destrămarea familiei şi nu numai, au împins-o să opteze pentru o altfel de viaţă. Visul ei era mai puţin măreţ, dar a făcut tot posibilul să îl îndeplinească. A căutat cel mai plăcut mod pentru a se distruge şi l-a găsit.
Este o carte care te ţine cu sufletul la gură şi care reuşeşte să te introducă în acţiune, să observi îndeaproape psihicul protagonistei fără să ai nici cel mai vag impuls de-a o judeca.
Comentários:
Trimiteţi un comentariu